Si nu numai. Chiar si blogareala. Dar de ce am ajuns sa gandesc asta…
1. Absolut intamplator, vrand sa gasesc niste oameni despre care nu mai stiu nimic, am dat search pe google cu numele lor. Nu i-am gasit. Dar in schimb am gasit pe cineva care a absolvit acelasi liceu cu mine si care avea blog. Ce-i drept a absolvit liceul la cativa ani dupa mine, deci sansele sa cunoastem aceiasi oameni erau destul de scazute. Am purces la a-i lasa un mesaj pe blog, explicand cam despre cine as fi vrut sa aflu. Nu mica mi-a fost mirarea cand m-a contactat pe mail si m-a pus in legatura cu cei pe care ii cautam. Multumesc Andrei!
2. Desi ii priveam creatiile de ceva vreme, intr-o zi fiind foarte impresionat de un desen, am dat click pe ‘about me’…say what?!! Noper e fostul meu coleg de liceu care imi facea tatuaje cu pixul pe mana si de care nu mai stiu nimic? Ei bine, da!
3. Citind un post la Arhi pe blog, observ in plugin’ul de la mybloglog o figura cunoscuta. ‘Mah, asta n-o fi Andrei?’ Dau click si descopar nu numai ca el era, dar si ca citeam de pe blogul lui de multisor.
Evident, sunt multe alte motive pentru care internetul este bun. Si util. Le-am enumerat doar pe acestea trei pentru ca probabilitatea ca ele sa se intample era foarte scazuta. Am descoperit oameni (care scriu) misto, altii care nu imi plac si unii cu care rezonez. DEspre asta insa altadata.
Technorati Tags: internet, connecting, oameni, miracol
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu