David este un vechi amic d'al meu. El este un foarte bine cotat jucator de rugby la un prestigios club in Franta. Nascut in Georgia acum 23 de ani, locuit in Bruxelles pana anul trecut, constitutie fizica un pic mai buna decat spartanii din "300", sarm si simt al umorului. Nu va speriati, nu vreau sa-l vand. Trebuia totusi descris cat de cat ca sa aiba sens povestirea.
Acum vreo doi ani cand David lucra ca barman la Conways in Bruxeles, avea titlul de "crai". La fel avea si Tolea colegul lui rus de origine. Celor doi nu le scapa nicio domnisoara, indiferent de varsta, pozitie sociala sau origine. Tot ce ar fi trebuit ei sa faca pentru a le avea era sa ceara. Si intotdeauna primeau.
Nu mica mi-a fost mirarea cand intr-o zi mergand cu treaba pe la ei pe la bar(a se citi m-am dus la bere) David ma primeste ceremonios fiind tot numai zambet:
-Fii atent! Tolea, hai si arata!
Apare Tolea morocanos se aseaza in genunchi in fata lui si incepe sa faca plecaciuni spunand "Tu esti Dumnezeul meu, O, cel mai bun dintre cei buni!"
Evident, la fel ca si ceilalti clienti, nu ma pot abtine sa nu rad in hohote. Pentru cinci minute. Stergandu-mi lacrimile cu maneca cer explicatii. Iata ce a cauzat fenomenul:
Cu o seara inainte, la bar aparuse o domnisoara incantatoare(o super bomba sexi) pe care Tolea si-ar fi dorit-o in palmares. David observase ca de fapt ea era interesata de el, nu de Tolea, dar cum erau buni prieteni a zis sa nu se bage. Si incearca Tolea toate cele; dans, glume, poezie, free drinks, apropouri de loc subtile...nimic. Exasperat se duce la David si declara. "Nu frate, asta-i lesbiana." David zambi sagalnic si ii spuse:"Daca in jumatate de ora reusesc sa o conving sa faca dragoste cu mine, ce faci?" "Ce vrei tu." "Orice?" "Orice!" "Bine, atunci daca reusesc va trebui sa te asezi in genunchi in fata mea si sa spui 'Tu esti Dumnezeul meu, O, cel mai bun dintre cei buni' timp de o saptamana, de cate ori ti-o cer." "Ok."
David se duce la ea, stau de vorba cinci minute, danseaza, dupa care pleaca impreuna la toaleta. Se intorc dupa ceva timp imbujorati, spre disperarea lui Tolea.
Mi-am adus aminte de aceasta intamplare aseara cand, dupa cateva luni de absenta David s-a intors in Bruxelles sa ne viziteze iar Tolea, in gluma, s-a asezat in genunchi in fata lui si a inceput sa zica "Tu esti Dumnezeul meu, O, cel mai bun dintre cei buni"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu