raSunet

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la muzica, ma gandesc la muzica! Deci, se ia una melodie(oarecare) se baga in capul lu’ Marius(adica eu) si se lasa la fezandat cativa ani. Daca lui i-a placut de la inceput s-ar putea sa ii placa si dupa multi ani. Daca lui nu i-a placut de la inceput, ei bine da, s-ar putea sa ii placa dupa multi ani.

E 05:28 dimineata(adica a.m.), tocmai am venit de la serviciu, obosit, ingandurat, stresat si, ca de obicei ascult muzica. Acum ascult Holograf, un album de vreo doispe’ ani(ala cu ‘mama’ si cu ‘dincolo de nori’) de cand faceau ei seria de concerte “Holograf in cartier”…ce fericit eram la vremea aceea am avut onoarea de a face introducerea la primul si la al doilea concert din serie, ca angajat al postului de radio ce ii sprijinea…vremuri…patru zile n-am mai auzit cu urechea stanga ca m-am asezat ca prostu’ langa boxe(adica la concertul din parcul circukui globus)…si revin la realitate:cum frate, dupa atatia ani(ei bine, poate ca nu chiar doispe’) inca pot sa-i ascult, iar dupa nici doua luni mai am putin si fac icter de la Andar Mai Ambrella,ella,ella…

“Cine esti, cine sunt, ce mai vreau, ce mai cant, ce mai fac, ce mai simt oare mai pot sa mint?” zice Zob pe fundal…pai da frate! nu zice ca “ai mis iu laic a ciaild misiz his blenchet…” frate , ce obosit sunt…”vazut, placut, mistretul galben…” si ma intorc pe-o parte si adorm leganat de sunet.

Technorati Tags: holograf, muzica, zob