Am avut candva un sef pe nume Radu. Am lucrat noi impreuna cam 3 ani de zile. Colaborarea noastra a incetat cam acum doi ani, din motive.
Acest Radu, la un moment dat m-a/ne-a pus sa facem lucruri care nu tineau nici de competenta noastra profesionala nici de descrierea job-ului. Pentru a nu avea senzatia ca suntem oprimati a adoptat urmatoarea strategie: puterea exemplului. Deci cerinta era in felul urmator:"nu vreti sa ma ajutati si pe mine sa facem nus'ce?" si nu puteai spune nu, mai ales ca el insusi care este, muncea cat zece. Si asa am invatat sa pun parchet, tapet, sa vopsesc, sa dau cu trafaletul sa.
Ce imi veni sa imi aduc aminte de el? Pai de curand m-am trezit nevoit sa fac genul asta de lucrari pentru mine, iar facandu-le singur am scutit cateva mii de euro bune pe manopera. Stiu, in loc de multumiri, de cand fenicienii au inventat moneda, ar fi fost mai buna o suma, oarecare :) . Nehhh...suntem buni prieteni.
Multumesc Radu!
Sa scriem bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu